„Unii din cei ce stau aici” –Audiența momentului în Noul Testament

Updated: Jul 20

„Unii din cei ce stau aici” –Audiența momentului în Noul Testament

Ward Fenley

original article

trad. Iosif Dragomir

Matei 16: 27-28 „Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui. Adevărat vă spun că unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăţia Sa.”

Spre finalul capitolului precedent pasajul din Marcu 8: 38-9: 1 a fost folosit pentru a arăta cum Isus a pus venirea Sa în glorie alături de mustrarea „acestui neam prea-curvar şi păcătos.” Dacă folosirea clară a cuvântului „generație” (de asemenea și cuvintele și expresiile „aproape” „în curând” „încă puțină, foarte puțină vreme”) nu a fost îndeajuns pentru a-i convinge pe oponenții adevărului, Isus a clarificat implicațiile temporizării Sale, spunând că ar fi unii acolo care nu aveau să guste moartea până nu vor fi văzut pe Isus venind în împărăția Sa. O întrebare foarte importantă ar fi, „Cum a interpretat audiența lui Isus cuvintele Sale? Și dincolo de aceasta, cum au interpretat bisericile scrisorile apostolilor și avertismentele privitoare la apropierea venirii lui Christos? Acest lucru ne aduce la un punct critic în analiza pasajelor referitoare la întoarcerea lui Isus, adică, analiza deducțiilor audienței lui Isus și a apostolilor.

Audiența lui Isus

În Matei 10 Isus i-a trimis pe cei doisprezece apostoli în misiune de evanghelizare. Isus și-a direcționat trimiterea în mod specific către cei doisprezece așa cum se vede în versetul 1.

Matei 10: 1 „Apoi Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi şi le-a dat putere să scoată afară duhurile necurate şi să tămăduiască orice fel de boală şi orice fel de neputinţă.” În vv. 5-6 avem încă o referință în care în mod distinct sunt menționați cei doisprezece și lucrarea lor specifică.

Matei 10: 5-6 „Aceştia sunt cei doisprezece pe care i-a trimis Isus, după ce le-a dat învăţăturile următoare: „Să nu mergeţi pe calea păgânilor şi să nu intraţi în vreo cetate a samaritenilor; ci să mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel.”

Acest lucru nu pare a fi relevant la prima vedere, însă dacă se consideră întreg capitolul 10 și realizăm că audiența era formată din cei doisprezece apostoli, atunci vv. 22-23 devin mai semnificative.

Matei 10: 22-23 „Veţi fi urâţi de toţi, din pricina Numelui Meu; dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit.Când vă vor prigoni într-o cetate, să fugiţi într-alta. Adevărat vă spun că nu veţi isprăvi de străbătut cetăţile lui Israel până va veni Fiul omului.

La cine s-a referit Isus când a zis, „voi”? Unii cred că s-a referit la un grup de „Iudei” moderni. Biblia, totuși, spune că Isus s-a referit la „cei doisprezece” (v 5). Dacă se aplică aceiași audiență (cei doisprezece) la restul pasajului, inclusiv v. 23, devine evident că nu poți susține că Isus s-a referit la Creștinii sfârșitului mileniului doi. (unii au spus că la cei din secolul 20 iată că acum suntem în sec. 21, începutul mileniului trei). Mai important, pentru Isus a spune că Fiul omului avea să vină înainte ca ucenicii săi să fi parcurs toate cetățile lui Israel, implica în mod definitiv că venirea Lui avea să aibă loc înainte ca generația lor să treacă. Unii ar putea susține că cei la care s-a referit Isus erau Iudeii din secolul 20 care ar fi devenit martorii Lui în 1948 sic. Acest lucru însă nu are suport biblic. Dacă citim textul cu cei doisprezece ucenici în minte cărora le-a vorbit Isus, atunci promisiunea Lui devine mai importantă, cu mai multă logică:

Matei 10: 23 „Când vă vor prigoni într-o cetate, să fugiţi într-alta. Adevărat vă spun că nu veţi isprăvi de străbătut cetăţile lui Israel până va veni Fiul omului.”

Acest pasaj este complementar la întregul context. Este demn de notat faptul că multe lucruri menționate de către Isus în cap. 10 se întâmplă cu Creștinii astăzi și s-au întâmplat de-a lungul istoriei bisericii, cum ar fi „omul va avea de vrășmași chiar pe cei din casa lui.” Totuși, intenția pasajului este evident: Isus își pregătea ucenicii să se aștepte la mult necaz și persecuție înainte de venirea Fiului omului (cf. Fapte 14: 22). Ar trebui să ne punem întrebarea, „cum au interpretat ucenicii cuvintele lui Isus?” Încă odată, o deducție gramaticală, naturală a interpretării ucenicilor va clarifica sensul acestor pasaje.

Un pasaj similar îl găsim în Matei 16 pe care ucenicii l-au putut interpreta într-un singur fel.

Matei 16: 27-28 „Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui. Adevărat vă spun că unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăţia Sa.”

Nu există nici un Creștin rațional în viață care susține viitorismul, și care să spună că nu a avut probleme cu înțelegerea acestui verset. Ce putea fi mai clar? Isus din nou, vorbind cu ucenicii, nu i-a indus în eroare nici nu i-a mințit. Din contră, El clarifică faptul că unii dintre ucenicii Lui aveau să trăiască la momentul venirii Sale. (este fascinant de observat că la întrebarea lui Petru referitoare la viitorul apostolului Ioan, Isus îi spune, „Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie? Tu vino după Mine!” (Ioan 21: 22). Acest text nu este cu nici un chip dovada acestui argument; totuși, Ioan a fost autorul Apocalipsei și a fost probabil în viață la venirea Domnului).

Unii interpretează acest text din Matei 16 ca referindu-se la evenimentul schimbării la față. Acest fapt nu ar avea nici un sens contextual. De ce să fi spus Isus, „opt zile de acum încolo unii dintre voi nu vor gusta moartea până nu mă vor vedea venind în împărăția Mea.” Ar fi fost un lucru extraordinar ca unii din ucenicii Lui să fie în viață după opt zile? Mai mult, dacă schimbarea la față a fost venirea în împărăția Sa, au fost prezenți îngerii? A avut loc răsplata tuturor oamenilor în conformitate cu faptele lor? Profeția conform căreia unii din ucenicii Lui vor fi în viață la momentul răsplătirii fiecărui om după faptele lui, se corelează perfect cu afirmația lui Christos descriind iminența din Apocalipsa 22: 12: „Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.”

Acest lucru se poate vedea mai clar când cele două pasaje sunt puse alături. „Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui. Adevărat vă spun că unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăţia Sa.” Apoc. 22: 12 „Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.” Matei 25: 31 „Când va veni Fiul omului în slava Sa cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale.”

Isus a spus în Matei 16: 28 „Adevărat vă spun…” Cuvântul „adevărat” este cu siguranță mărturia validității promisiunii lui Christos, mai ales când luăm în considerare ceea ce va face la venirea Sa. Cei care susțin că v. 27 se referă la un eveniment diferit de cel din v. 28 trebuie să se lupte cu un tipar folosit de către Isus în N.T. Ori de câte ori Isus folosește expresia „Adevărat, adevărat…” niciodată aceasta nu introduce un subiect nou sau o idee nouă. Ea întotdeauna continuă aceiași temă. Prin urmare, v. 28 nu s-a putut referi la Schimbarea la Față. (Pentru a înțelege scopul schimbării la față analizați pasajul din 2.Petru 1: 16-19. Acest pasaj explică că schimbarea la față fost pur și simplu o dovadă că ceea ce a spus Isus în Matei 16: 27-28 avea să aibă loc, în ciuda batjocoritorilor din vremea lui, conform cu 2.Petru 3: 3,4). De fapt întregul scop la schimbării la față a fost să dovedească ucenicilor Săi că El nu mințea. El avea să se întoarcă înainte ca uni dintre ei să guste moartea (Matei 16: 27,28).

Un alt pasaj uimitor care este relevant pentru tema în discuție, adică, audiența lui Isus, este Matei 21: 33-45. Acest pasaj redă cuvintele lui Isus în fața preoților și a fariseilor. În termeni fără echivoc, Isus se asigură că audiența Lui știe că se referă la ei.

„Ascultaţi o altă pildă. Era un om, un gospodar care a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea şi a zidit un turn. Apoi a dat-o unor vieri şi a plecat în altă ţară.34 Când a venit vremea roadelor, a trimis pe robii săi la vieri, ca să ia partea lui de rod. 35 Vierii au pus mâna pe robii lui, şi pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre. 36 A mai trimis alţi robi, mai mulţi decât cei dintâi; şi vierii i-au primit la fel.37 La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicând: „Vor primi cu cinste pe fiul meu!” 38 Dar vierii, când au văzut pe fiul, au zis între ei: „Iată moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să punem stăpânire pe moştenirea lui.” 39 Şi au pus mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au omorât.40 Acum, când va veni stăpânul viei, ce va face el vierilor acelora?” 41 Ei I-au răspuns: „Pe ticăloşii aceia ticălos îi va pierde, şi via o va da altor vieri, care-i vor da roadele la vremea lor.” 42 Isus le-a zis: „N-aţi citit niciodată în Scripturi că: „Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri”? 43 De aceea, vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi va fi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite. 44 Cine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera.” 45 După ce au auzit pildele Lui, preoţii cei mai de seamă şi fariseii au înţeles că Isus vorbeşte despre ei.”

La acest punct nu vom investiga detaliile exceptând referințele clare la audiența Lui și ca urmare, evaluarea pildei de către audiență. Noi vedem că Isus în mod special arată fariseilor că mânia Domnului s-a aprins la urmă când Și-a trimis Fiul. Expresia „la urmă” nu ar trebui trecută cu vederea pentru că ea va determina evaluarea corectă a pildei de către farisei. Dacă mânia Domnului s-a aprins fiindcă ei l-au omorât pe Fiul Lui, rezultă că acei pe care ticălos avea să-i piardă, sunt cei care l-au omorât pe Fiul Său. Stăpânul (Tatăl) Și-a trimis la urmă Fiul. De ce ar aștepta El 2000 de ani pentru a-i pedepsi pe ucigașii Fiului Său? La urmă, ar trebui să fie o dovadă clară că Iudeii au umplut măsura părinților lor. Fariseii au tras concluzia din pildă „că Isus vorbeşte despre ei.” De ce au ajuns la această concluzie? Isus vorbea de fapt într-un limbaj pe care oameni l-au putut înțelege. Chiar dacă pildele au fost intenționate să ascundă adevărul de farisei, această pildă a fost ușor de înțeles pentru ei când au recunoscut că Isus s-a referit la ei ca la „ticăloşii aceia.” Fariseii au folosit expresia pentru a se descrie pe ei înșiși (v. 41). Au greșit ei oare în percepția lor? Avem noi curajul să adăugăm la această propoziție, „ei au priceput că vorbea despre ei, totuși, El nu s-a referit cu-adevărat la ei, chiar dacă ei erau cei care l-au răstignit pe Domnul slavei”? Este fascinant de observat că cuvântul „priceput” este ginosko, cuvânt care de fapt înseamnă a cunoște. Cu alte cuvinte „ei au știut că El a vorbit despre ei.” Fariseii au fost conștienți de faptul că Isus le spunea că de fapt ei erau cei care aveau să fie nimiciți.

Când Isus a fost adus în fața marelui preot înainte de răstignire, El a i-a vorbit acestuia într-un mod care l-a adus pe marele preot la anumită concluzie: Matei 26: 63-65, „Isus tăcea. Şi marele preot a luat cuvântul şi I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel Viu, să ne spui dacă eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.” 64 „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului.” 65 Atunci marele preot şi-a rupt hainele şi a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată că acum aţi auzit hula Lui.” Se gândea oare marele preot, „O se referă la o judecată îndepărtată la două mii de ani de acum încolo.” Sau, a înțeles marele preot exact ceea ce a spus Isus și a tras concluzia, „Omul acesta tocmai mi-a spus că are să vină cu judecată.” La acest punct merită luat în considerare cuvântul „de acum încolo.” Deși nu era specificată vreo limitare temporală, exista cu siguranță implicația că Isus avea să vină cu răzbunare asupra acestui om în timpul vieții sale; fiindcă Isus a spus, „de acum încolo veți vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului.” Dacă încercăm să cuprindem cadrul minții marelui preot ne va ajuta să înțelegem cum a interpretat el cuvintele lui Isus.

În Luca 12 Isus îi îndeamnă pe ucenicii Lui să caute împărăția lui Dumnezeu și apoi face trei afirmații care a dat ucenicilor impresia clară că împărăția avea să vină în timpul vieții lor.

Luca 12: 31-48 „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.32 Nu te teme, turmă mică; pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia. 33 Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul şi unde nu roade molia. 34 Căci unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră. 35 Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse. 36 Şi să fiţi ca nişte oameni care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni şi va bate la uşă. 37 Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă şi se va apropia să le slujească. 38 Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă-i va găsi veghind! 39 Să ştiţi bine că, dacă ar şti stăpânul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa. 40 Şi voi, dar, fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.” 41 „Doamne,” I-a zis Petru, „pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?” 42 Şi Domnul a zis: „Cine este ispravnicul credincios şi înţelept pe care-l va pune stăpânul său peste slugile sale ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită? 43 Ferice de robul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa! 44 Adevărat vă spun că îl va pune peste toată avuţia sa. 45 Dar dacă robul acela zice în inima lui: „Stăpânul meu zăboveşte să vină”; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete, 46 stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă şi în ceasul în care nu ştie şi-l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi în lucrul încredinţat lor. 47 Robul acela, care a ştiut voia stăpânului său, şi nu s-a pregătit deloc şi n-a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri. 48 Dar cine n-a ştiut-o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult.”

Mai întâi, Isus le spune că „Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.” Cuvântul de încurajare prin care Isus accentua suveranitatea lui Dumnezeu prin care le dădea împărăția cu siguranță erau menite să declare sfatul și decretul neschimbător al Celui Atotputernic de a da LOR, aleșii lui Dumnezeu, împărăția.

În al doilea rând, El îi aseamănă cu „robii care așteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă.” S-au îndoit oare ucenicii de afirmația lui Isus spunând, „El cu siguranță nu s-a referit la noi”? Sau mai hulitor, „Poate nu este plăcerea Tatălui să ne dea nouă împărăția acum. Isus vrea să spună că nu acum, mult mai târziu.”

Într-adevăr, ucenicii au fost încurajați în așteptarea Domnului lor fiindcă Domnul lor avea să vină în curând. Isus folosește o expresie pe care Petru a repetat-o în epistolele sale, „mijlocul să vă fie încins.” De ce a spus acest lucru? Nu a spus-o pentru a-i pregăti pentru venirea Domnului? În prima epistolă a lui Petru este și mai clar, mai ales în context.

1.Petru 1: 13 „De aceea, încingeţi-vă coapsele minţii voastre, fiţi treji şi puneţi-vă toată nădejdea în harul care vă va fi adus la arătarea lui Isus Hristos.” Fiind unul din ucenicii lui Isus, Petru a știut exact ce vrut Domnul să spună când a zis, „Mijlocul să vă fie încins.” Încingerea mijlocului însemna pregătirea pentru ce urma să se întâmple. Ei trebuiau să vegheze și să se roage. „Sfârşitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiţi înţelepţi, dar, şi vegheaţi în vederea rugăciunii” (1.Petru 4: 7). Vă rog examinați atent cuvintele lui Petru din cap. 1: 13 „puneţi-vă toată nădejdea în harul care vă va fi adus la arătarea lui Isus Hristos.” Cum a perceput audiența lui Petru această încurajare? Cu siguranță ei se așteptau ca Isus să li se descopere. Este de neconceput să crezi că cineva din audiența lui Petru ar fi răspuns, „Petru nu spune de fapt că descoperirea lui Christos va avea loc în timpul vieții noastre.” Sau mai degrabă, Petru crede că Christos se va întoarce în timpul generației noastre însă el greșește.” Baza acestor argumente este șubredă și micșorează autoritatea apostolilor și credibilitatea lui Christos. Este clar că Isus și Petru au folosit expresia „încingeți-vă” pentru a încuraja pregătirea pentru venirea Domnului în timp ce ei Îl așteptau, venire care avea să aibă loc în timpul acelei generații. În al treilea rând, Isus a mai spus, „Şi voi, dar, fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.” Este foarte periculos să spui că Isus a accentuat atât de mult venirea Lui de peste 2000 de ani, doar pentru a-I determina pe Iudeii primului secol să se poarte cuvincios. După cum am menționat mai devreme nu ar fi doar o înșelăciune din partea Mântuitorului nostru ci ar fi de asemenea o dezamăgire pentru cei pe care i-a iubit atât de mult. Chiar și Petru a întrebat dacă El se referea la ucenici sau la toți cei ce ascultau (12: 41). Unii susțin că Isus s-a referit la toți de-a lungul istoriei. Acest lucru este în dezacord cu referirea evidentă la audiența Sa mai ales în lumina multelor afirmații de iminență deja citate, fără să mai menționăm faptul că Isus în mod specific a răspuns întrebării lui Petru prin următoarele cuvinte, „Robul acela, care a ştiut voia stăpânului său, şi nu s-a pregătit deloc şi n-a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri. 48 Dar cine n-a ştiut-o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult.”

Isus făcea distincție între cei care cunoșteau voia Lui și cei care nu o cunoșteau. Cei care cunoșteau voia Lui aveau să primească o pedeapsă mai mare, iar cei care niciodată nu au cunoscut voia Lui vor primi, așa cum spunea Isus, „puține lovituri.” Acesta este motivul exact pentru care Petru în 2.Petru 2: 20, 21, a explicat gravitatea de a cunoaște, și totuși de a respinge, „voia Domnului.”

2.Petru 2: 20,21, „În adevăr, dacă, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, se încurcă iarăşi şi sunt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decât cea dintâi. Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea neprihănirii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă care le fusese dată.”

Petru a știut că cuvintele pe care i le-a spus Isus în Luca 12, se aplicau generației sale. De aceea îndemnul era imperativ. Desigur, cel care obiectează poate spune că dacă Isus deja a venit atunci nu mai există nici un stimulent, nicio motivație pentru trăire evlavioasă. Dar dragostea pentru Dumnezeu este o motivație cel puțin suficientă pentru a trăi conform dorințelor Celui care ne-a mântuit.

Mai târziu, în Luca 12 Isus folosește un limbaj care ar trebui să clarifice în mod expres că judecata Sa avea să vină asupra generației primului secol:

Luca 12: 54-56 „El a mai zis noroadelor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, îndată ziceţi: „Vine ploaia.” Şi aşa se întâmplă. Şi când vedeţi suflând vântul de la miazăzi, ziceţi: „Are să fie zăduf.” Şi aşa se întâmplă. Făţarnicilor, faţa pământului şi a cerului ştiţi s-o deosebiţi; vremea aceasta cum de n-o deosebiţi?”

Dacă semnele nu aveau să se împlinească decât după 2000 de ani de ce Isus i-a mustrat pe cei din vremea Lui că nu cunoșteau și nu puteau deosebi semnele vremurilor? Comparația cu fața cerului a avut ca scop să arate că era și mai evident faptul că judecata avea să-i nimicească pe Iudeii primului secol care îl urau pe Dumnezeu. Când analizăm felul în care Isus folosește analogia cerului observăm o afirmație clară a iminenței. „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, îndată ziceţi: „Vine ploaia.” Şi aşa se întâmplă.” Cuvântul îndată este Grecescul eutheos pe care Strong îl definește ca imediat. Referitor la judecată este la fel. La vederea semnelor ei puteau spune „Iată vine judecata!” și așa se întâmplă. Judecata lui Dumnezeu nu întârzia (Evrei 10: 37). Semnele începeau să apară și prin urmare, Dumnezeu avea să-și împlinească promisiunea iminentei judecăți. Și așa a fost.

Luca ne oferă înregistrarea plângerii lui Isus asupra Ierusalimului din pricina acestei judecăți.

Luca 19: 41-44 „Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea şi a zis: „Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi. Vor veni peste tine zile, când vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura şi te vor strânge din toate părţile: te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.”

Mențiunea că nu va rămânea piatră pe piatră atestă corelarea cu Matei 24, mai ales vv. 1-3 și v. 34.

Matei 24: 1-3 „La ieşirea din Templu, pe când mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului. Dar Isus le-a zis: „Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.” El a şezut jos pe Muntele Măslinilor. Şi ucenicii Lui au venit la El la o parte şi I-au zis: „Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia?”

Matei 24: 34 „Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta, până se vor întâmpla toate aceste lucruri.” Atât fariseii cât și ucenicii au înțeles fără îndoială că Isus vorbea de generația lor.

Examinarea audienței lui din Luca 12 abundă în claritate în ce privește auditorul la care s-a referit Isus.

Considerați următoarele pasaje și întrebați-vă cum, cei care L-au auzit pe Isus, ar fi perceput cuvintele Sale.

Luca 21: 19, 20, 28, 36, „Prin răbdarea voastră, vă veţi câştiga sufletele voastre.20 Când veţi vedea Ierusalimul înconjurat de oşti, să ştiţi că atunci pustiirea lui este aproape…. 28 Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.”… 36 Vegheaţi, dar, în tot timpul şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.”

Din nou, ucenicii au fost audiența lui Isus. Acest lucru poate fi văzut în Luca 20: 45, unde scriitorul intenționat indică faptul că audiența ere restrânsă la ucenicii Lui chiar dacă mai erau și alți prezenți.

Luca 20: 45 „Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod...

Ucenicii erau cei cărora le-a fost adresat Discursul de pe Muntele Măslinilor indiferent pe cine avea să afecteze judecata. De aceea, desemnarea uceniciilor ca audiență țintă, implică indicii puternice a faptului cum au interpretat ucenicii cuvintele lui Isus și cum ar trebui noi să le interpretăm. Isus în mod explicit le promite că prin răbdarea lor vor câștiga viața veșnică. Ar fi o nebunie să speculezi că Isus s-a referit la răbdarea până la moartea fizică, mai ales în lumina următoarei promisiuni a mântuirii. El prin urmare a îndemnat pe ucenicii săi să vegheze și să aibă răbdare pentru a obține veacul viitor (conf. Luca 18: 30).

0 views0 comments

Recent Posts

See All

Ai zis că ai dubii în privinţa guvernării lumii de către Isus de la Ierusalim? Dacă dubiile tale se referă şi la o şedere fizică pe tronul fizic al lui David atunci ele sunt justificate. Îţi mai dau u

About Me

I'm a paragraph. Click here to add your own text and edit me. It’s easy. Just click “Edit Text” or double click me to add your own content and make changes to the font. I’m a great place for you to tell a story and let your users know a little more about you.

#LeapofFaith

Posts Archive

Keep Your Friends
Close & My Posts Closer.

Thanks for submitting!