Importanța Principiului „Relevanța Auditoriului”

Importanța Principiului „Relevanța Auditoriului”

de Iosif Dragomir

În timp ce citim Biblia trebuie să avem minte principiul hermeneutic numit Relevanţa Auditoriului /Audienței, principiu care caută să descopere ce a înţeles auditoriul original că înseamnă un anume pasaj.

Prin urmare, preocuparea interpretatorului evanghelic este să înţeleagă gramatica unui pasaj în lumina circumstanţelor istorice şi a contextului auditoriului original.

Trebuie întotdeauna să ne amintim că creştinii primului secol au fost primi credincioşi care au citit și auzit cuvintele Noului Testament, şi trebuie să căutăm să ne transpunem în „papucii” lor pentru a pricepe mesajul adresat lor, în primul rând. Ce au însemnat aceste cuvinte pentru ei? Ce au înțeles ei din ceea ce le-a spus Isus și apostolii? Doar atunci când înţelegem ce au însemnat acele cuvinte pentru ei, putem aplica la noi principiile Bibliei în general, și ale Noului Testament în special.

„Adevărat vă spun că, nu va trece neamul acesta până se vor întâmpla toate aceste lucruri” (Mat. 24: 34). În versetul 3 ucenicii lui Isus i-au pus o întrebare. Răspunsul Lui este direcționat înspre ucenicii Săi. Acel vă din text, îi are în vedere pe ucenicii primului secol nu pe voi în secolul 21.

Priviţi la versetul 33. Ca şi când ar fi dorit să bată în cuie acest aspect, Isus fixează limita temporală pentru împlinirea profeţiei Sale – această generație, (neamul acesta).

La care generaţie S-a referit? Răspunsul simplu este; la aceea generaţie cu care vorbea. (Mat. 21: 45; 23: 2, 13, 32-35- 36). Isus a zis în versetul 34, „Adevărat vă spun – se adresa oamenilor cu care vorbea; neamul acesta, generația voastră (o generaţie din punct de vedere Biblic este o perioadă cam de patruzeci de ani) - că, nu va trece neamul acesta până se vor întâmpla toate aceste lucruri.” Isus le spunea că TOATE aceste lucruri se vor întâmpla în timpul vieţii lor.

Ce au însemnat aceste cuvinte pentru ei? Biblia a fost scrisă şi pentru noi dar nu ne-a fost scrisă nouă.

În Mat. 21: 33-45 Isus în mod specific arată fariseilor că mânia gospodarului a fost aprinsă doar în momentul în care „la urmă” l-a trimis pe fiul Său. Expresia „la urmă” nu ar trebui trecută cu vederea, deoarece ea este cea care-i ajută pe farisei să evalueze corect pilda lui Isus; v. 45. Ei au înţeles ...Dacă mânia Domnului s-a aprins datorită faptului că ei au ucis pe Fiul Său, reiese că acei peste care va veni groaznica distrugere sunt cei care l-au ucis pe Fiul Său. Fariseii au înțeles corect că despre ei era vorba în pildă.

Alte exemple: 1.Tes. 4: 17 „Noi cei vii .... vom fi ...” Pavel s-a referit la el și la contemporanii săi.

Mat. 23: 13 Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre, nu-i lăsaţi să intre;

Mat. 23: 32-36 Voi dar umpleţi măsura părinţilor voştri! Şerpi, pui de năpârci! Cum veţi scăpa de pedeapsa gheenei? De aceea, iată, vă trimit prooroci, înţelepţi şi cărturari. Pe unii din ei îi veţi omorî şi răstigni, pe alţii îi veţi bate în sinagogile voastre, şi-i veţi prigoni din cetate în cetate; ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat, care a fost vărsat pe pământ, de la sângele neprihănitului Abel până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi omorât între Templu şi altar. Adevărat vă spun, că toate acestea vor veni peste neamul acesta.

Mat. 12: 39 Atunci unii din cărturari şi din Farisei au luat cuvântul, şi I-au zis: ,,Învăţătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!” Drept răspuns, El le-a zis: ,,Un neam viclean şi preacurvar cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decât semnul proorocului Iona.”

Deut. 1: 35 ,,Niciunul din bărbaţii cari fac parte din acest neam rău nu va vedea ţara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinţilor voştri, afară de Caleb ...” Acest pasaj ne clarifică faptul că „acest neam” nu se referă la neamul lui Israel în general ci are semnificația de generație.

1.Tes. 4: 17 „Apoi, noi cei vii, cari vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul.”

Iac. 5: 1 „Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plângeţi şi tânguiţi-vă, din pricina nenorocirilor, cari au să vină peste voi.

2.Tim. 3: 1-5b. Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. 2 Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, 3 fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, 4 vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; 5 având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea.

V-ați întrebat vreodată de ce predicatorii, de fiecare dată când predică din acest pasaj, se opresc din citit după versetul 5b? Nici eu nu știu, dar dacă ar fi citit mai departe trebuiau să recunoască că aceste cuvinte erau adresate lui Timotei și creștinilor din vremea lui Pavel și nu mai puteau fi folosite și aplicate, așa cum fac predicatorii, la zilele noastre pentru a ne speria cu „sfârșitul lumii.” Relevanța auditoriului! Aceste cuvinte au avut relevanță pentru creștinii primului secol pentru că ei erau cei care au trăit experiența sfârșitului veacului, adică a „zilelor din urmă.”

Observați următoarele versete:

Evr. 9: 26 „ ... fiindcă atunci ar fi trebuit să pătimească de mai multe ori de la întemeierea lumii; pe când ACUM, la sfârşitul veacurilor, S-a arătat o singură dată, ca să şteargă păcatul prin jertfa Sa.” (acum-ul autorului epistolei).

1.Cor. 10:11 „Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde, şi au fost scrise pentru învăţătura noastră, peste cari au venit sfârşiturile veacurilor.” (ne și noastră se referă la cei cărora le vorbea Pavel, incluzându-se și pe el).

Acestea au fost doar câteva cuvinte și exemple pe care ar trebui să le luăm în considerare, atunci când citim Biblia, dacă vrem să înțelegem corect mesajul ei.