IMINEU ȘI FILET

Imineu și Filet

de Don K. Preston

original article

trad. Iosif Dragomir

În 2.Tim. 2: 17-18 Pavel ia în discuţie problema lui Imineu şi Filet; ei susţineau că învierea deja a avut loc.

Ar trebui să fie clar, pentru orice persoană care gândeşte, că cei doi nu ar fi putut susţine cu vreun grad de succes – sau cu faţa senină – că a apărut învierea - aşa cum o înţelege conceptul tradiţional modern! (ieşirea din morminte a trupurilor înviate, şi dezintegrarea pământului 2.Pet. 3, căderea stelelor din cer etc.,– evenimente care au loc la a doua Venire a Domnului).

Dacă învierea este un eveniment care pune capăt timpului, atunci, pentru aceşti oameni a insista că învierea deja sosise, însemna atragerea batjocorii şi derâderii asupra lor. Cum puteau Imineu şi Filet să fie atât de naivi să creadă că cineva îi lua în serios dacă conceptul Bisericii (privitor la escatologie), era cel de astăzi? Fenomenele escatologice în discuţie considerate şi interpretate de dispensaţionalism ca fiind fizico–materiale, erau de fapt nevăzute adică spirituale şi doar în acest caz credincioşii puteau fi înşelaţi. Dacă evenimentele erau fizice, adică puteau fi percepute fizic, acei credincioşi nu puteau fi înşelaţi, ei înşişi puteau verifica, adică puteau vedea dacă acele fenomene extraordinare au avut, sau nu loc. Este extrem de simplu.

De ce n-a spus Pavel doar atât, „Priviţi în jur, mormintele sunt încă pline!” „Soarele este încă pe cer, stelele nu au căzut, de ce vă faceţi probleme?” Dar nu spune asta. Dar dacă învierea este legată de moartea despre care vorbeşte el în vers. 11, atunci este de înţeles, cum aceşti oameni au putut face o astfel de afirmaţie şi de ce au putut fie crezuţi.

Din moment ce este incontestabil faptul că moartea din vers. 11 nu putea să fie fizică (Pavel vorbea cu oameni vii cari îl puteau asculta, doar nu vorbea cu cadavre – şi el vorbeşte la trecut, am murit), ea trebuie să fie spirituală. Imineu şi Filet trebuie că au considerat că din moment ce viaţa exista „deja”, învierea a avut loc pe deplin. Nu le-a spus Pavel Efesenilor că ei au fost înviaţi din morţi, Efes. 2: 1?

Amintiţi-vă că Pavel scria lui Timotei care era în Efes. Legătura, dintre învăţătura lui Imineu şi ceea ce a scris Pavel bisericii din care el făcea parte, este foarte probabilă.

Nu a scris Pavel Romanilor că Christos i-a izbăvit de legea păcatului şi a morţii? (Rom. 8: 1 şi cont.).

Nu a scris el Colosenilor că prin botez ei s-au dezbrăcat de trupul poftelor firii pământeşti? (Col. 2: 11-12).

Şi nu a spus Pavel chiar în această epistolă că Christos a nimicit moartea şi a adus la lumină viaţa şi neputrezirea prin Evanghelie? (2.Tim 1: 10). .... Cu siguranţă învierea era deja în trecut!

Doar în contextul acesta poate fi înţeles corect Imineu şi Filet. Ei nu afirmau apariţia în trecut a sfârşitului cosmosului fizic! Ei afirmau – prematur (înainte de vreme) – descoperirea deplină a mântuirii!

Argumentul de faţă dovedeşte că conceptul dispensaţionalist privitor la înviere şi la celelalte evenimente escatologice este total greşit şi nebiblic. Acuzaţia că preterismul este doctrina lui Imineu, adică falsă, este nefondată şi trebuie argumentată biblic.